Critica muzicală în era digitală: terminologia și cadrul mediatic / Music criticism in the digital age: terminology and the media
Year: 2019
Type: article
Abstract: Critica muzicală însumează un proces: de la decizia de a scrie despre o interpretare muzicală până la ideile materializate într-un context publicistic.Din întreg traseul pregătirii materialului pentru a fi supus atenției publicului, prezentul articol se concentrează pe doi factori interdependenți: utilizarea terminologiei și cadrul mediatic în care va fi difuzată informația.Ca studiu de caz pentru exemplificarea limbajului la diferiți autori am ales revista Muzica ¬-singura publicație din România care acoperă o perioadă de mai bine de un secol de la fondare până în prezent.În a doua parte a materialului am oferit o listă orientativă a publicațiilor virtuale de critică muzicală din România.Cuvinte cheie revista Muzica, publicații, cadru mediatic, terminologie INTTRODUCERE Procesul de realizare a unei critici muzicale nu se încheie odată cu redactarea.Acestei etape îi urmează publicarea.Fiind cunoscut faptul că o informare produce, într-o oarecare măsură, o formare, obiectivul autorului este de a plasa critica într-un cadru sau, cu alte cuvinte, într-un "mecanism de influențare a interlocutorului" [15].Marshall McLuhan susține că, până în contemporaneitate (termenul "contemporaneitate", în accepțiunea lui McLuhan, se referă la secolul XX) [23], am străbătut patru "revoluții" culturale: a vorbirii, a manuscrisului, a tiparului și a comunicării mass-media.Cele patru perioade istorice pot fi supranumite astfel (periodizarea îi aparţine lui McLuhan, precum şi denumirea ultimelor două epoci): Galaxia Oralis (epoca vorbirii); Galaxia Scriptum (epoca manuscriselor); Galaxia Gutenberg (epoca tiparului) și Galaxia Marconi (epoca mass-mediei) În Galaxia Oralis, nu poate fi descris gestul critic, din cauza absenței surselor de informare.În Galaxia Scriptum inventarea scrisului a reclamat comunităților umane spiritul critic în stabilirea unor reguli care au avut un efect covârșitor asupra artei.În urma inventării tiparului de către Johannes Gutenberg (din 1455 şi până în 1500, s-au tipărit peste zece milioane de cărţi) [27], s-a produs o uniformizare uluitoare: cărțile nu mai aveau problemele de transcriere specifice manuscriselor de până atunci (ambiguități frazale sau[
Author: Cristina Șuteu
Institution: Gheorghe Dima Music Academy
Language: Romanian
Subfield: Music
Field: Arts and Humanities
Domain: Social Sciences
Open Access status: bronze
OpenAlex ID: W4378220439