Year: 2025
Type: article
Abstract: Lucrarea de faţă este scrisă de Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena şi membru al Academiei de Ştiinţe Austriece.Începând cu anul 2017 autorul ocupă funcţia de preşedinte al secţiei Filozofie/Istorie al Academiei menţionate.Domeniile sale de interes se înscriu în tematica relaţiilor internaţionale ce ţin de regiunea sud-estică a Europei.Lucrarea se încadrează în aria obişnuită a scrierilor din ultimii ani ale istoricului austriac.Pe parcursul carierei sale, acesta a cercetat diverse teme ce au avut ca punct de interes spaţiile din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socio-culturale în spaţiul albanez etc. Unele lucrări ale istoricului au fost traduse în limba română, la editura Humanitas 1 .Cartea pe care ne-am propus să o analizăm a fost publicată în anul 2019, în limba germană (Der Balkan im 20.Jahrhundert.Eine postimperiale Geschichte), fiind tradusă în limba română doi ani mai târziu, respectiv în 2021.Lucrarea însumează 383 de pagini, cuprinde cinci capitole, un rezumat, note, o anexă, o bibliografie şi o listă a hărţilor.În introducerea lucrării, autorul porneşte de la câteva întrebări principale, încercând să explice amprenta pe care au lăsat-o imperiile Bizantin, Otoman, Austro-Ungar şi Rus asupra statelor din sud-estul Europei, dar şi mutaţiile presupuse de dispariţia acestora.Totodată, acesta îşi prezintă obiectivele propuse şi explică unele neclarităţi în legătură cu subiectul ales, asumă o grilă metodologică şi expune stadiul cercetării.Una dintre dificultăţile întâlnite în timpul cercetării a fost bariera lingvistică.Însuşi autorul menţionează că necunoaşterea limbilor vorbite de către populaţia din Balcani a reprezentat un obstacol în reconstituirea istoriei statelor din sud-estul Europei în întreaga ei complexitate.Cu toate acestea, a reuşit să ofere o imagine de ansamblu asupra creării unei noi lumi, marcată profund de moştenirea postimperială.În opinia autorului ,,istoria postimperială a Balcanilor este, în mare măsură, şi o istorie a violenţei" (p.9).Realizând o comparaţie cu alte state care au fost supuse factorului imperial, acesta demonstrează că istoria ţărilor din sud-estul Europei nu este una singulară.Lucrarea este construită în jurul a patru mari intervale cronologice, astfel: primul deceniu de război 1912-1923, perioada interbelică, al doilea deceniu de război 1939-1949 şi perioada posterioară celui de-al Doilea Război Mondial, 1945-1989.Totodată, pentru a explica unele neclarităţi în privinţa zonei numite adesea ,,butoiul cu pulbere", autorul a considerat necesar includerea evenimentelor din anii premergători Primul Război Mondial.Naraţiunea debutează, aşadar, cu Războaiele Balcanice din anii 1912-1913, pentru a scoate în evidenţă primele crize majore ale peninsulei analizate.Tot
Authors: Maria CERNÎȘ, Ionuț-Gabriel BOLOCAN, Andrei GRIGORAȘ, Vlad Gabriel LUNGU, Cătălin BOTOȘINEANU, Ionel DOCTORU, Andreea-Ioana URSULESCU, Daniel CUCU, Renata-Gabriela BUZĂU (căs. APETROAIE), Adrian VIȚALARU, Dan-Alexandru SĂVOAIA, Andrei Mihai RÎPANU, Ștefan-Cătălin STANCIU, Daniel CUCU, Constantin DICUSAR, Mihaela-Cătălina VIERIU
Institution: Alexandru Ioan Cuza University
Language: Romanian
Subfield: Cultural Studies
Field: Social Sciences
Domain: Social Sciences
Open Access status: diamond
OpenAlex ID: W4407828470
